“Victorie! Victorie!” mai striga cu ultima putere dupa care se prabusi mort in piata din Atena.
Aproape 2.500 de ani mai tirziu: 1964 Jocurile Olimpice de la Tokio. Daca in domeniul sportului se mai intimpla minuni, atunci aceasta a avut loc in ziua finala la atletism in cursa maraton de 42,196 km, in aerul sufocant si plin de fum al acestei mari metropole.
Pistolul a dat semnalul de start. Aproape prea lent se pun in miscare alergatorii, adevaratii eroi ai disciplinelor olimpice. Pe o intindere de peste 42 de km, ce corespunde distantei dintre localitatea greaca Marathon si Atena, energia trebuie repartizata exact.
Unul dintre inca multii alergatori este cel cu numarul 17 de pe ultimul rind din dreapta - Bikila Abebe. Dar avea sa fie maratonul sau aceasta intrecere, pe care numai el singur o stapinea suveran. Doua milioane de japonezi stau de-a lungul traseului si aclameaza pe plutonierul in virsta de 27 de ani din garda palatului imperial din Addis Abeba.
Deja in 1960 la Roma a cistigat pentru Etiopia medalia de aur si, ceea ce nimeni nu poate sa creada ca ar fi cu putinta, se va realiza si de data aceasta: Aur la maraton pentru Etiopia! Cu un avantaj de peste un kilometru cistiga acest sportiv rezistent si zvelt intr-un timp care pina acum a fost socotit ca imposibil pentru distanta de maraton. Sa aruncam o scurta privire asupra detinatorilor de performante de odinioara pe aceasta distanta.
Cistigatorul olimpic din Los Angeles 1932, renumitul argentinian Zabala, care odinioara a batut recordul in aceasta alergare in 2 ore, 31 minute si 36 sutimi, in 1936 la Berlin a dorit pentru a doua oara sa cistige medalia de aur, insa dupa 22 de km s-a prabusit. La fel si “locomotiva ceha” Emil Zatopek, care in anul 1952 la Helsinki a cistigat trei medalii de aur si anume la 5.000 m, la 10.000 m si in maraton, a esuat in 1956 la Melbourne la a doua sa incercare pentru medalia de aur la maraton.
La alergarea lui Bikila este de fata si Emil Zatopek, precum si Jesse Owens, “minunea neagra”, cistigatorul a patru medalii de aur in anul 1936. Ce-i drept, ca om de virsta mijlocie, bine situat, nici el n-a vrut sa renunte sa nu fie prezent la acest mare concurs. Chiar si lor, oamenilor de specialitate li se taie rasuflarea cind Bikila Abebe, atletul de culoare, dupa circa 15 km se distanteaza de grandiosul australian Ron Clarke si porneste inainte cu un timp exigent, ca in povesti. Dupa exact o ora si 48 de secunde a parcurs distanta de 20 de km, dupa care alergarea
se continua pe un teren defavorabil. La kilometrul 35 bea o inghititura de ceai dintr-un pahar de carton, fara sa-si piajda ritmul de fuga. La scurt timp dupa aceasta se vede stadionul. Adunindu-si ultimele puteri, parcurge si ultimele sute de metri pina in stadion, unde este primit cu o explozie de bucurie de nedescris.
Daca n-ai fi stiut ca viteazul atlet parcursese deja peste 40 de km, ai fi putut crede ca tocmai facuse o runda in jurul stadionului. Dar cronometrul stadionului arata 2 ore, 12 minute si 11,2 secunde. Zapotek striga: “Cine alearga pe aceasta pista cu urcusurile infinite in acest timp record, acela nu mai poate fi numit grandios, acela nu mai este un fenomen, ci este ceva de nedrescris!” Insasi rezultatele remarcabile ale urmatorilor alergatori palesc in fata unui asemenea record
de timp. In timp ce ceilalti sportivi deplin epuizati necesitau ingrijiri medicale, Bikila isi scutura extraordinara oboseala prin citeva exercitii de gimnastica. Premiul rivnit este obtinut!
La jocurile olimpice din 2008 de la Beijing, Romania a castigat medalia de aur prin Constanta TOMESCU-DITA.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu